gabitza
Dieser ist ein cool fan
 Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 337
|
|
-A, ehm.. pai.. mi-a zis doctorul sa am grija cateva zile sa nu ma infectez, ca m-am lovit la plamani cand am cazut... si.. sa nu merg in locuri cu aer inchis, spuse Tom repede, vizibil multumit de minciuna scornita. -Da, am vazut, tipul asta te-a iritat peste masura... ca un fir de praf, chicoti Amy, incercand sa se uite la Tom. Acesta insa ii evita cu grija privirea, incercand sa mute centrul de interes de pe el pe altcineva. -Deci baiatul asta... spuse pe un ton sovaitor -Nu am nici cea mai mica idee cine e, zise Amy, privind senina pe geam. Parca il chema Joshua, nu? Tom dadu din cap , iar ea continua -Foarte dragut baiatul, n-am ce zice .. L-as fi sarutat fara probleme daca n-ai fi fost tu... Tom se incrunta dar incerca sa pastreze un ton neutru, pentru a nu schimba directia conversatiei. -Si daca nu as fi fost aici l-ai fi sarutat? -Cred ca da... cel putin asa mi s-a parut, ca ar fi vrut ceva de la mine. -Si Bill? Intreba Tom. -Bill?? Ce-i cu el? -Pai ce ai fi zis daca s-ar saruta prin spitale cu alte fete? Zise acesta, dorindu-si sa afle raspunsul. Amy ofta, apoi spuse incet, uitandu-se trista la Tom: -Bill e altfel. Nu ar face asta nici intr-un milion de ani. Nu am cum sa iti explic, dar stiu sigur asta. Bill nu simte nevoia sa... sa alerge dupa fete prin spitale... De fapt, nici nu vrea sa alerge... el doar asteapta... daca intelegi ce vreau sa spun.., zise Amy trista.. E... altfel. -Si totusi, daca lui Bill i-ar veni sa se dea la o fata... sau sa accepte sa faca ce vrea acea fata, cum ai reactiona? Se incapatana Tom. Amy il sageta cu privirea, facandu-l sa inghete, dar ii raspunse pe un ton calm -Nu am nici cea mai mica idee. Oricum, e viata lui si poate sa faca ce vrea cu ea, cu cine are el chef. De ce intrebi? -Eh, am vrut sa imi dau seama ce fel de persoana esti, zise Tom, sperand ca minciuna sa prinda, iar Amy sa nu afle de intamplarea cu asistenta. -Si cum ar trebui sa fiu? Suparata? Amuzata?Enervata? intreba Amy, distrata de vorbele baiatului. -Nu stiu, asta incercam sa aflu... -Cred ca as fi putin dezamagita daca ar incerca sa ascunda asta... sa ma minta... Dar ti-am zis, e altfel.. -Stiu... mi-a zis...spuse Tom, uimit ca primise aproape acelasi raspuns de la persoane diferite. Amy era la fel de uimita ca si tom, dar nu zise nimic... la urma urmei era decizia lui cu privire la asta.. -Deci... spusera amandoi in acelasi timp, apoi se uitara unul la altul zambind. -Zi tu primul.. -Nu... nu e important...iti zic pe urma... -Haide... -Ladies first.. deci tu incepi. -Not fair, spuse Amy si scoase limba, dar continua : In cat timp te externeaza, ca e luni si avem scoala... -Nu stiu, stai sa intreb..stai aici..spuse Tom si iesi din salon. Se intoarse dupa cateva minute si zambi fericit: -Acum! Amy? -Da? -De ce te uiti asa la mine? Ti-e rau? -Un pic.. cheama si tu un doctor... zise Amy, uitandu-se stramb la Tom, avand o fata foarte palida. Doctorul care il consultase pe Tom aparu in pragul usii, analizand-o pe Amy din cap pana in picioare. O consulta si ii puse tot felul de intrebari. Amy isi aminti ca avea pastilele de cap in buzunar si ii arata medicului tubul. -D-astea am luat doua pastile dupa ce am baut, zise Amy inrosindu-se. Ii era putin rusine de ce ar fi zis medicul ca a baut, dar acesta nu ii reprosa nimic, doar o atentiona: -Uite, ia pastila asta, o sa neutralizeze efectul celorlalte... Sa nu mai niciodata dupa vreo petrecere astfel de medicamente, ca o sa iti vina si mai rau... ne-am inteles? Iti vei reveni in cateva minute, fii fara grija. Buna-ziua! Spuse el si apoi iesi. Tom astepta cuminte pana cand Amy se ridica de pe pat si spuse razand ‘Hai sa mergem, bolnavule!’ Iesira din salon, iar cand sa iasa si din spital, Tom o vazu pe asistenta cea roscata privindu-i atent. Ii intoarse spatele si o prinse pe Amy din urma, luandu-i mana intr-a lui. Ea il privi uimita, dar nu isi retrase mana. Mersera pana la Tom acasa, discutand despre tot felul de nimicuri, apoi mersera sa il ia pe Bill de acasa, pentru a se duce impreuna la scoala. -Honey, I’m home! Striga Amy, intrand cu Tom in casa. Astepta cateva zeci de secunde un raspuns, dar neprimindu-l, urca in camera lui, crezand ca doarme sau e la dus ori la TV. Tom ramase pe hol, uitandu-se la niste poze. -Pisoi, dormi? Intreba Amy cand intra in camera. Nimeni nu ii raspunse; camera era goala: ferestrele larg deschise, patul nefacut, hainele aruncate peste tot... da, Bill era plecat. Amy ramase blocata cateva clipe, apoi lua telefonul si il suna. O data, de doua ori, de trei ori... -Haide Bill, unde iti tii telefonul ala? Spuse Amy printre dinti. Raspunde oda... Alo? Pisoi? -Alo?Stai asa... Se auzi o voce necunoscuta... o voce de fata... apoi o alta, pe care o recunoscu... <Da pe speaker, te rog... asa, merci> <N-ai pentru ce, scumpule> -Da? -Bill? Intreba fata inca o data, crezand ca a gresit numarul. -Da, pui? Ce s-a intamplat? -Eh, nimic, ma gandeam unde esti plecat si in cat timp ajungi. Venisem cu Tom sa te luam, sa mergem la scoala... -Tom? Intreba Bill, dar cu o alta voce decat inainte. Isi reveni repede si spuse E bine? -Da, Tom e ok. Hai ca te las, vad ca ai treaba... -Cred si eu... sunt cu mama la cumparaturi... nici nu am cum sa vorbesc la telefon... acu e mobilu pe speaker, asezat pe un faft... iti vine sa crezi? Daca nu era tipa asta pe aproape, iti raspundeam abia cand iesea mama de la cabina... infernala femeie... -Ok, ok... spuse Amy pe un ton mai vesel. Deci te asteptam aici sau ne intalnim pe drum? -Aaaah... nu stiu... stati acasa... ca oricum trebuie sa imi iau ghiozdanul... -Bill, e ultima saptamana... vine vacanta... babe, yu don’t need that thing... -Ah, vine Pastele! Yuppy! Se bucura Bill. Pui, vorbim mai incolo, cand ajung acasa, ca ma striga mama. Wub you! -Te iubesc Bill! C ya! Spuse Amy si inchise, apoi merse in sufragerie, unde il gasi pe Tom stand pe un colt de scaun, foarte teapan. Incepu sa rada cu pofta cand il vazu in ce pozitie statea, apoi cand se mai linisti ii spuse -Bill vine in... cred ca ˝ ora e de ajuns pentru Kim... soferitza maniaca... da... intr-o jumatate de ora ajung. -Kim e iubita lui? -Maica-sa... si... ai de gand sa sati ca un stalp pana vin? Rase Amy indrepandu-se catre bucatarie. Suc naturatl, Red Bull, Cola, ceai, ce vrei ? -Pai... un ceai... spuse Tom, nemiscandu-se din loc. Amy baga capul pe usa, gogonand ochii la el. -Tu vorbesti serios? Kim e singura care bea ceai... noi doar cand racim si ne obliga ea... -Nu... glumeam... un suc de portocale... zambi Tom. -Sa stii ca nu te musca nici fotoliul, nici canapeaua! Striga Amy din bucatarie, apoi cand se intoarse cu bautura adauga: sa stii ca nu mint, trust me! Tom lua un pahar din mana fetei si se seza stanjenit pe un fotoliu, in timp ce Amy se lungi pe canapea, privindu-l atenta pe baiat, incercand sa nu verse sucul pe ea -Stiu ca nu e frumos sa ma tolanesc asa, dar nu am ce afce... acasa ma port cum vreau... si tu ar trebui sa te simti ca acasa... dar daca te mai porti cala 2 ani nu o sa reusesti in veci.... si e de rau... Dupa vreo 5 minute de tacere mormantala asternuta inte cei doi, Tom incepu -Si zici ca Bill e cu.. a.. -Kim -Da. Cu Kim la cumparaturi? -Mhm. -Deci... o sa vina aici mama lui?’-Amy rase. -Doar n-o sta pe strazi femeia... da... vine aici... -Si.. si ce.. eu.. adica nu ma cunoaste... -Fii fara grija, pustiule, e de-a noastra... 80% din timp cel putin ... o s-o confunzi cu o adolescenta rebela... -Daca imi mai zici o data ‘pusti’ te.. te.. -Ce? Se uita Amy la el, stand pe coate. Ce o sa imi faci, pustiule? Ia zi! -Osa... o sa.. nu stiu.. dar o sa fie vai si amar de tine! Se apropie Tom se ea, stand pe jos in genunchi langa canapea. -Nu zau, chicoti Amy, vazand ca Tom incearca sa se apropie de buzele ei. Se uita in ochii lui caprui... in ei ardea o flacara puternica... erau vii.. la fel cum se simtea si ea. Ceva din ea se trezise la viata, caci inima ii batea nebuneste in piept, privirea lui o incalzea pe interior, iar milioane de flutri i se zbateau in stomac. Tom era atat de aproape e ea, numai cativa centimetri ii desparteau, ii simtea respiratia calda, vedea dorinta la amandoi, dar... ceva nu era bine. La ea era doar dorinta de a-l saruta, de a-i simti gustul buzelor, nimic mai mult; inima nu ii dicta ce sa faca, ci mintea. Iar el... ce sa zica? De unde sa isi dea seama ce gandea el, sau ce simtea? Si pana la urma era un simplu sarut.. gandea Amy, uitandu-se la Tom, care isi trecu limba peste buzele senzuale, privind-o pofticios pe fata.
------------ enjoy
Modificat de gabitza (acum 17 ani)
|
|