 gabitzaDieser ist ein cool fan
Postari: 337
|
|
plm... scriu acu next.. pentru mine presupun... doar asa, sa-l vad scris pe net... kkt....
***
-Stii cat de mult imi place ici? spuse Amy examinand camera lui Bill.
Aceasta era zugravita in nuante de verde-mar si verde-menta. Ferestrele mari, incadrate de niste perdelute albe cu mici frunze verzi, lasau sa patrunda cu usurinta razele soarelui primavaratec.. Patul, doua fotolii, sifonierul si numeroase dulapuri aliniate de-a lungul peretilor erau din lemn de bambus. Dulaputile erau goale, deoarece hainele erau azvarlite care-ncotro pe jos sau pe fotolii. In schimb erau asezate foarte ordonat poze, lumanarele verzi si betisoare parfumate, bratari de toate felurile, lanturi si alte nimicuri, in mijlocul carora trona un televizor verde cu argintiu.
-Pe bune? Cu toata dezordinea?
-Da, ma face sa ma simt ca in natura. Ma relaxeaza. cealalta camera e prearozalie pentru gustul meu. Daca ar fi fost aia camera mea, as schimba totul, as face o copie dupa camera asta, Bill.
-Ok, o sa-i spun mamei sa-i sune pe niste tipi. Fac niste lucrari excelente!
-Nu! Nu nu nu! Eu doar am zis daca ar fi fost camera mea, si cum nu e, nu ii zice nimic!
-dar ar putea fi, zambi si ii facu strengareste cu ochiul.
-Merci, bill, esti foarte dragut, spuse Amy, trecandu-si bratele pe dupa gatul lui. Sa locuim in aceeasi casa ar fi cel mai frumos lucru din viata mea.
-Vorbesti serios? intreba Bill, punandu-si mainile pe talia fetei,
-Da, dar mama ta? ii sopti incet la ureche,
-Bill se apropiede fata si ii atinse usor lobul urechii cu buzele atunci cand ii raspunse:
-Aseara a acceptat propunerea mea.
Amy se uita neincrezatoare la Bill, care ii raspunse cu un zambet discret la colturile gurii. Ochii aceia de ciocolata o invaluiau intr-o caldura bine-facatoare, ce i se raspandea incet-incet in tot corpul, determinand-o sa-l creada pe Bill. Desi privirea si zambetul baiatului inspirau o stare de liniste, totusi Amy se lipi de trupul lui Bill, pentru a vedea care-i adevarul. Inimile lor bateau repede, se zbateau parca sa iasa din piept. Se uitau unul la celalalt, nu puteau sa isi dea seama ce-i cu zbuciumul acela interior, care era motivul, de ce si de unde atata emotie cand stateau atat de aproape , si fluturii in stomac?? Tacerea era de nesuportat, si totusi ar fi putut sta astfel o multime de timp,sentimentele traite permiteau acest lucru.
-Ma minti, spuse Amy in cele din urma.
Desi Bill se trase putin in spate, Amy statea atat de lipita de el, incat ii simtea respiratia calda pe gat si inima batand din ce in ce mai tare. Inchise ochii. O starnse in brate cu putere si suspina.
-Niciodata, spuse Bill deschizand incet ochii si dandu-i drumul din stransoare. Niciodata nu te-as minti pe tine. Du-te si intreab-o pe mama.
Amy nu spuse niciun cuvant, doar inspira adanc si se uita pentru cateva clipe la Bill cu ochii mari, apoi o zbughi pe usa.
Bill ramase cateva secunde sa mediteze, apoi isi lua repede o geaca si niste adidasi si iesi din casa in liniste,
***
mda... enjoy.... si macar sa lasati si voi un comm, cat de mic, sa stiu ca mai citeste careva pe aici.... :|
|
|
pune nextu acu pana nu te bat la funduletu ala al tau 
)
;